Ne este aproape imposibil sa
acceptam plecarea cuiva drag de langa noi. Ne agatam cu ultimele sperante ca el
se va intoarce si totul va fi ca la inceput. Dar stim din start ca nu va fi
asa.
Acest sentiment vine din “afacerile” neincheiate. Vine
din dorinta de a recladi o cladire rasa de pe fata Pamantului. Este o dorinta
ce arde prea mult pentru a o putea stinge. Este un amalgam de trairi, cugetari,
neintelesuri si dezamagiri care ard adanc pana reusim sa intelegem ce se
intampla de fapt in jur.
Refuzam sa credem ca totul s-a
terminat, ne agatam de ultimul fir de speranta, incercam sa reaprindem ultima
scanteie ramasa, dar este inutil. Ce a disparut, este disparut pentru
totdeauna.
Nu moartea ne desparte mereu, ci dezamagirea. Pierderea
interesului. Disparitia sentimentelor de iubire. Banii. Faima. Sunt cele mai
intalnite si stupide motive de a renunta la cineva drag. Ce aiurea. Daca iti e
drag, nu il uiti. Si mai grav, nu il eviti dintr-o data. Apoi iti amintesti,
dupa vreo trei luni, ca te-a sunat si ti-a lasat mesaje in disperare, si-a
facut griji pentru tine, iar tu nici macar nu te-ai deranjat sa ii spui ca esti
bine. Poate asta doare cel mai tare. Indiferenta.
Te obisnuiesti cu cineva alaturi
si nu iti vezi viata fara el. Deodata esti fortat sa o iei singur de la capat.
Te arunca in lume fara pic de ajutor, fara a sti sa te descurci fara el, iar
atunci pici intr-o extrema penibila din care nu mai stii sa iesi.
Te gandesti zilnic “Cum ar fi
fost daca…” si asta te conduce spre nebunie si spre gesturi necugetate, betie
si inconstienta. Abia atunci iti dai
seama cat de departe ai merge pentru o persoana pe care o iubesti cu adevarat.
Ma gandesc si acum “cum ar fi
fost daca”, dar imi amintesc brusc ca trebuie sa invat sa traiesc si fara ea,
ca viata merge inainte, ca am oameni care tin cu adevarat la mine si ma iubesc
neconditionat, iar acel om care a fugit ca un las din viata mea, nu merita mai
mult decat ignoranta.
Oricat de mult am tinut la tine,
de astazi iti spun “LA REVEDERE!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu